Crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc, in 15 august, Adormirea Maicii Domnului. Este cea mai importanta sarbatoare inchinata “celei mai cinstite decat heruvimii si mai marite decat serafimii”. Inainte de acest praznic, crestinii se pregatesc cu post si rugaciune, timp de doua saptamani. In calendarul Bisericii Ortodoxe exista patru sarbatori inchinate Maicii Domnului: Nasterea Maicii Domnului, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Bunavestire, Adormirea Maicii Domnului. 

Maica Domnului “este de cea mai inalta sfintenie omeneasca pentru ca din preacuratul ei trup si de la Duhul Sfant a luat trup omenesc Hristos Domnul cand a venit in lume, fiind asemeni noua, avand toate ca un om desi era Dumnezeu, in afara de pacate”, a aratat preotul Dorin Tamas din Parohia Ortodoxa Posta. 

Fecioara Maria a fost fiica dreptilor Ioachim si Ana. 

Sfanta Traditie si cantarile bisericesti ne explica detaliat despre felul in care s-a petrecut mutarea la cer a Preacuratei Fecioare Maria Nascatoarea de Dumnezeu. 

“Inainte cu trei zile de a se muta Maica Domnului la ceruri, Hristos Domnul i-a vestit acest lucru minunat printr-un inger. Maica Domnului s-a bucurat de aceasta veste si s-a pregatit cerandu-si iertare de la toti cunoscutii sai, apoi a facut o rugaciune pentru pacea si intarirea lumii in credinta. Apoi si-a dat sufletul in mainile iubitului sau Fiu, a lui Hristos Dumnezeul nostru”, a adaugat preotul Dorin Tamas. 

In momentul Adormirii Maicii Domnului s-a facut tunet mare si de la toate marginile lumii, apostolii Domnului Hristos, care erau la propovaduirea Evangheliei in toata lumea, au fost adusi pe norii cerului la casa din Ierusalim, unde adormise Preacurata Fecioara. Sfintii Apostoli cu mare evlavie au luat pe umerii lor sicriul cu trupul Maicii Domnului ducandu-l in satul Ghetsimani, unde l-au asezat in mormant. 

Dupa asezarea in mormant a Maicii Domnului, Sfintii Apostoli au mai stat acolo inca trei zile asteptandu-l pe Sfantul Apostol Toma ca sa ajunga si el,  sa vada pentru ultima data preacuratul trup al Nascatoarei de Dumnezeu. La deschiderea mormantului, Sfintii Apostoli cu Sfantul Toma au gasit mormantul gol deoarece Hristos Domnul a luat-o la Sine cu trupul. Maica Domnului a fost dusa la ceruri de Sfintii ingeri. 

“De atunci, Preacurata Fecioara Maria, ca si acum, se roaga neincetat si cu lacrimi iubitului sau Fiu si Dumnezeu pentru noi pacatosii pentru ca Hristos Domnul sa nu ne piarda, ea fiind cea mai puternica mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu si oricine se roaga ei cu staruinta nu ramane fara de ajutor. Avem datoria sa o cinstim pe Maica Domnului pentru ca, mai inainte de noi, a cinstit-o si a ales-o Dumnezeu –Tatal ca din preacuratul ei trup sa se nasca Hristos, Mantuitorul lumii”, a mai spus preotul, care a adaugat ca Maica Domnului a fost cinstita si de sfintii ingeri, dar si de oamenii din popor din acele vremuri. 

In cultul bisericii ortodoxe, Preacurata Nascatoare de Dumnezeu se bucura de o mare cinstire. Ea este pomenita la fiecare slujba bisericeasca, prin rugaciuni, cantari bisericesti, acatiste sau paraclise. 

Pe Maica Domnului o au ca si ocrotitoare copiii care au fost botezati cu sfant numele ei. Tot ea este ocrotitoarea bisericilor care au ca si hram sarbatorile inchinate ei, fiind “purtatoarea de grija sau egumena tuturor manastirilor din tara noastra. Maica Domnului este ocrotitoarea orasului Baia Mare, dar mai ales a intregii noastre tari”,

 

Schimbarea la Faţă a Mântuitorului reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.

Schimbarea la faţă, 6 august, constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol: în această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recolta, se binecuvântează și se împart.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. 

despre luna IULIE

În general, femeia e păstrătoarea tradițiilor familiei. Așa se face că ei i se adresează și avertismentele referitoare la respectarea obiceiurilor. Altminteri, cele rele se adună asupra întregului cămin. Pe 1 iulie, se ține Ana Foca, o combinare a numelor celor două sfinte creştine, Ana şi Foca, pentru a ne feri de foc şi de arşiţa soarelui. Ele aduc sănătate, recolte bogate, gospodării frumoase, apărate de furia focului. Panteliile sau Pârliile, surorile Sfântului Ilie, stau la pândă. Zilele lor sunt 13 şi 27, însă, cu o săptămână înainte şi una după, e bine să le cinsteşti, ca să nu ai parte de răzbunarea lor. Nu se lucrează, nu se gătește la cuptor și nu se coace pâine. Alte munci, agricole sau casnice, se fac numai până la prânz, mai ales pe 8, când e Ziua Lupului sau Precup, când e interzis secerişul şi torsul. Ziua trebuie respectată pentru apărarea în faţa grindinilor, vijeliilor, arşiţei, focului, lupilor, bolilor copiilor. Pe 15 iulie, e o altă zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naștere ușoară.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului.

Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.

Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând cã Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

În zona Sibiului, Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Şi pentru că îl ştia mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, te reamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

www.criterii.ro/index.php/en/national/6640-ce-trebuia-sa-stiti-neaparat-despre-viata-sfantului-ilie-tesviteanul-superstitii-traditii-si-obiceiuri-romanesti

www.criterii.ro/index.php/en/national/6640-ce-trebuia-sa-stiti-neaparat-despre-viata-sfantului-ilie-tesviteanul-superstitii-traditii-si-obiceiuri-romanesti

 

FOCA

COSMANDIN

 

Multe şi diferite mai sunt obiceiurile strămoşeşti! Şi luna aceasta, în popor, se respectă anumite ritualuri, se cinstesc sfinţii cum se cuvine, căci sănătatea e dar de preţ şi vine din puterea divină. Iar Cosmandin se ține de sănătate.

Acum se culeg grânele, sub arşiţa soarelui. Nu degeaba i se zice lui iulie Cuptor. Pe vremuri, lumea ştia primele zile ale acestei lumi sub numele de Săptămâna Secerişului, deschisă de Ana Foca. În prima zi a lunii, credincioşii ortodocşi îi pomenesc pe Sfinţii Mucenici doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, pentru catolici Sfinţii medici taumaturgi fără plată, sărbătoare cunoscută în popor drept Cosmandin. Cum se leagă toate acestea? Prin credinţă.

Sănătatea e dar dumnezeiesc

Încă din cele mai vechi timpuri, omul s-a preocupat de propria stare de bine. Aşa au apărut magii, vrăjitorii, vracii şi doftoroaiele. Dar puţini au fost aceia care au recunoscut că puterile lor tămăduitoare vin de la Dumnezeu. Sfinţii Cosma şi Damian sunt mesagerii religioşi ai medicinei populare, de leac, luminători ai vieţii celor aflaţi în suferinţă, oameni şi animale deopotrivă, fără a primi nimic în schimbul vindecării, de unde şi numele de doctori fără de arginţi. Pentru faptele lor au fost trecuţi în rândul sfinţilor doctori, ca vindecători ai bolilor de ochi, de lingoare, răul copiilor, sperietură, boli rele la vremurile acelea. În plus, pe lângă leacuri, propovăduiau credinţa şi evlavia, sfinţenia şi milostenia drept leacuri tămăduitoare. Se spune că, gemeni fiind, ar fi avut puteri miraculoase. Virtuţile lor îi ajutau să stăpânească mulţimile, să atragă sprijinul divin. Treptat, numele lor au pătruns în ritualurile populare de însănătoşire, în descântece şi formule magice, devenind unul singur, pomenit la vreme de restrişte, Cosmandin. S-au sfârşit ucişi de fostul lor dascăl păgân, care, mânat de invidie pentru respectul lumii faţă de cei doi fraţi, i-a ademenit pe un munte, minţindu-i că vor culege ierburi de leac.

Paza bună trece primejdia rea

Lumea mai ţine, pe 1 iulie, sărbătoarea numită Ana Foca, o combinare a numelor celor două sfinte creştine, Ana şi Foca, pentru a fi feriţi de foc şi de arşiţa soarelui. Pe de o parte se roagă pentru sănătate, pe de alta, pentru a se putea bucura de recolte bogate, neatinse de raze ucigaşe şi de gospodării frumoase, apărate de furia focului. Din bătrâni, se povesteşte că, la fel cât e de cald în această zi, aşa va fi şi în februarie. Cu cât e mai cald, cu atât va fi anul mai mănos. Dacă acum plouă, acum e cald şi senin, mana va ataca roadele câmpului. Cu cât muşuroaiele furnicilor sunt mai înalte acum, cu atât va fi iarna mai grea. Iar dacă un păianjen îşi rupe pânza, timpul ploios va predomina, în vreme ce un cerc luminos în jurul lunii la răsărit anunţă vreme senină statornică. Acum e momentul potrivit pentru al doilea semănat al spanacului şi verzei, pentru săpatul porumbului, plivitul viilor şi începutul secerişului.

29 iunie - Sfinții Petru și Pavel sunt căpeteniile apostolilor

Îl ştim pe Sfântul Petru ca pe cel ce veghează la porţile Raiului. De fapt, el a fost pescar în Betsaida, la Marea Galileii, purtând numele Simon, frate al Sfântului Andrei. În ciuda credinţei şi a iubirii pentru Iisus, slăbiciunea lui omenească a învins de 3 ori, lăsându-şi Învăţătorul la greu, când era batjocorit. Şi-a redobândit vrednicia de Apostol la cea de a treia arătare a Domnului Înviat ucenicilor Săi. Sfântul Petru nu a precupeţit niciun efort pentru a împlini porunca Mântuitorului şi a vesti adevărul mântuirii. S-a stins pe 29 iunie, în vremea prigoanei împotriva creştinilor a crudului împărat Nero, răstignit pe colina Vaticanului. Rabin al evreilor, fariseu învăţat, Sfântul Apostol Pavel se numea înainte Saul şi îi chinuia cumplit pe cei ce credeau în Hristos. Dar, când mergea spre Damasc, că să prindă creştinii de acolo, L-a văzut pe Dumnezeu şi, de atunci, a început să creadă în El, dovedindu-se un neînfricat propovăduitor al credinţei creştine, unul din cei mai mari Apostoli. Şi el s-a stins ca un adevărat mucenic, tot pe 29 iunie, tăindu-i-se capul cu sabia.

31 MAI 2015

SAMBATA 30 MAI 2015

 

 

 

 

Stammheimerstr. 104

70439 - Stuttgart-Zuffenhausen
 

Preot paroh Dr. Mihăiţă BRATU

Telefon: 07141/4888555

 

 

     Duminică, 24 mai – Liturghie arhierească (IPS Serafim) : 10.00-12.30                                 

                              – Grădiniţa românească : 10.00-12.00

                              – Agapă fraţească : 14.00-20.00

 

Azi e mare praznic creştin: SF. GHEORGHE

Sfîntul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. A trăit în vremea împăratului Diocleţian (Secolul al IV-lea). Datorită vitejiei şi victoriilor sale, ajunge conducător de armată.

În anul 303, împăratul Diocleţian va începe lupta împotriva creştinilor. Au fost dărîmate lăcaşuri de cult, interzise adunările creştinilor, arse cărţile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfă zeilor erau ucişi. În faţa acestei situaţii, Sfîntul Gheorghe nu se fereşte să-şi mărturisească credinţa în Hristos, motiv pentru care va fi întemniţat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu suliţa, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept etc., dar nici o tortură nu l-a făcut să renunţe la credinţa sa. Cei prezenţi la aceste suferinţe, uimiţi de faptul că Sfîntul Gheorghe a rămas nevătămat şi că a înviat un mort, au renunţat la credinţa păgînă şi au primit credinţa în Hristos. Minunea învierii celui decedat a convins-o şi pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să îmbrăţişeze creştinismul. Sfîntul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credinţa în Hristos, Sfîntul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămînînd de atunci zi de prăznuire.

Sfîntul Gheorghe, ca ocrotitor

În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfîntul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale şi al întregii ţări. Regele Edward al III-lea a înfiinţat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfîntului Gheorghe a devenit, mai tîrziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat şi ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei. Amintim că Sfîntul Gheorghe este şi ocrotitorul Armatei Române.

De Sfîntul Gheorghe, aproape 1 milion de români îşi aniversează onomastica

Din cei 924.830 de români care îşi aniversează onomastica de Sfîntul Gheorghe, 739.368 sînt bărbaţi, majoritatea acestora, respectiv 565.509, purtînd numele de Gheorghe sau Ghiorghe. Alături de aceştia, vor fi în sărbătoare şi cei care poartă numele de George (144.873), Gheorghiţa sau Ghiorghiţă (24.040). Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Georgeta (135.370). În această zi nu vor fi uitate nici persoanele cu nume de Gheorghiţă sau Ghiorghiţă (34.623) şi Geta (14.945 ). La Mulţi Ani celor care poartă numele Sfîntului Mucenic Gheorghe.

8:45 Utrenia / Matutin (Morgengebet)

11:00 Sfânta Liturghie / Göttliche Liturgie

13:30 Sărbătorirea Hramului Parohiei la restaurantul Turmgaststätte din Häslach - Detalii și înscriere la biserică / Kirchweihfeier in der Turmgaststätte Häslach – Details und Anmeldung in der Kirche.

Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Gheorghe” Tübingen

Drosselweg 10

72076 Tübingen (Im Sand)

 

Preot Dr. Nicolae Gilla

07071 - 5 49 47 11

0172 - 7 39 10 11

 

 

Rugăciuni folositoare
 
Preoţii le recomandă creştinilor să citească Evangheliile în toată această perioadă. Astfel, înaintea Paştelui sunt recomandate Evagheliile după Matei, Marcu şi Luca, iar după Înviere, cea a lui Ioan Evanghelistul.

ULTIMELE 7 ZILE ALE POSTULUI Sfintelor Paște. Săptămâna Patimilor sau Săptamâna Mare

 

Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.

Mai sunt doar câteva zile până la sărbătoarea Paștelui. O așteptăm cu toții ca pe un moment de respiro în care ne oprim pentru o secundă din alergătura noastră, ca pe un moment mult râvnit în care ne permitem tihna și pacea, ca pe un moment sublim în care sărbătorim Învierea Domnului alăuri de familie și de toți cei dragi. Ca de fiecare dată, sărbătoarea Paștelui nu vine doar cu bucurie, liniște și lumină, ci și cu tradiții, obiceiuri și superstiții străvechi care sporesc frumusetea și autenticitatea acestei sărbători. Trebuie să le știm. Trebuie să ni le amintim.

Luni

În această zi se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se facepomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marți

 Ziua a doua a Sfintei Săptămâni, denumită și Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat. Credincioșii sunt îndemnați la priveghere, să fie, cu alte cuvinte, pregătiți, în orice clipă să-l întâmpine pe Iisus.

În Marțea Seacă, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Centrându-se pe termenul generic al săptămânii (a seca, secare, secat), ziua este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (interdicții pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul ritualic, pentru a seca bolile).

Miercuri

În ziua a treia a Săptămânii Mare, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.

În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.

Joi

Joia Mare, în această seară este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şiprinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

Ca obiceiuri și tradiții, în cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. 

Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare
 
Se spune că ouăle înroşite în Joia Mare nu se strică tot anul.  Gospodinele care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paştelui şi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.

Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

În Joia Mare, există superstiția conform căreia femeile obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie.

12 Evanghelii, 12 noduri pe sfoară, 12 dorinţe

Joia Mare este şi o zi specială pentru pomenirea celor adormiţi. Esteultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare. Este foarte important să se împartă căni – tradiţia vorbeşte despre „Cănile din Joia Mare” -colaci şi apă.

Este bine de ştiut că din Joia Mare până în Joia din Săptămână Luminată nu se spală rufe şi nici nu se coase. Curăţirea trupului este permisă. De asemenea, este de rău augur să te tunzi în Vinerea Mare. Se spune că „tragi a rău” şi că îţi va muri cineva apropiat din familie.
 
Nu în ultimul rând, creştinul trebuie să poarte haine curate, primenite, iar de Paşti, haine noi.
 
De asemenea, rugăciunile care se fac după Înviere, începând din Săptămâna Luminată şi până la Înălţare se fac stând în picioare, nu în genunchi.

Vineri

În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.

În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Scăldatul ritual
 
Este un alt simbol al purificării, al curăţirii trupeşti şi sufleteşti care se face în Vinerea Mare. Obiceiul spune că se face într-o apă curgătoare, ca să se ducă tot ce e rău. Creştinii care nu au la îndemână o astfel de sursă se mulţumesc cu apa de la duş, pentru că şi aceasta este „curgătoare”. Este bine să se facă acest ritual chiar înaintea Răsăritului sau cât mai devreme dimineaţa.

Alte  superstiții ale Vinerii Mari ar fi următoarele: dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.

 

Trecerea pe sub Epitaf înseamnă mântuire şi purificare
 
În Vinerea Mare, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că până şi cei blestemaţi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aşezat în faţa Crucii cu Mântuitorul răstignit esteloc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita „trecere pe sub Masă” – un dans ritual de bucurie, după cum explică preoţii. Creştinii trec în genunchi pe sub Masă, acesta însemnând gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică în picioare, gestul simbolizând faptul că respectivul nu rămâne doar la pocăinţă, ci „se îndreaptă”, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea în faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.
 
Se poate trece pe sub Masă o dată sau de trei ori, cu o lumânare aprinsă, ritualul fiind diferit în funcţie de obiceiul locului. Pe Masă se pun flori. Se spune că nu este bine să treci după un bătrân bolnav, că s-ar putea să ajungi ca el sau să-i iei păcatele, şi nici după o femeie. După Prohod, se înconjoară Biserica împreună cu preoţii care au ţinut slujba. Unele persoane fac înconjurul sfântului lăcaş mergând în genunchi.
 

Sâmbătă

Ultima zi a Săptămânii Mare, Sâmbăta Paştelui, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.

În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Alte  superstiții ale Vinerii Mari ar fi următoarele: dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.

Sâmbătă

Ultima zi a Săptămânii Mare, Sâmbăta Paştelui, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.

 

În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit.  Pot termina, însă, toate treburile casei. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.

Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

Lumina Învierii
 
În noaptea de sâmbătă spre dumincă este Învierea. La miezul nopţii, creştinii cântă împreună cu preoţii „Hristos a Înviat!”.  Slujba de Înviere se încheie dimineaţa, dar cei mai mulîi dintre creştini pleacă după ce au luat Lumina.
 
De la slujbă, creştinii trebuie să plece cu lumânarea aprinsă şi să meargă aşa cu ea pănă acasă, unde, după ce fac semnul Crucii, o sting în pragul de sus al uşii de la intrarea în casă. Gestul simbolizează lumina care ne luminează pe noi şi spaţiul în care trăim.
 
Lumânarea de la Înviere se ţine în casă şi se aprinde la nevoie, când creştinul se roagă pentru ceva special, pentru diferite trebuinţe.

În Duminica Paştelui, creştinii se spală cu apă în care s-a pus un ou de Paşti şi un ban de argint, pentru a fi sănătoşi tot anul şi a nu duce lipsă de nimic.

sursa https://www.evzmd.md/special/cultura/273-cultura/17651-ultimele-7-zile-ale-postului-sfintelor-pa%C8%99te-saptamana-patimilor-sau-saptamana-mare-tradi%C8%9Bii,-obiceiuri-%C8%99i-supersti%C8%9Bii.html

4 APRILIE 2015 - SAMBATA  - SLUJBA PENTRU POMENIREA MORTILOR ora 10 si BOTEZ .

 

5 APRILIE 2015 

Duminica Floriilor, este începutul sărbătorilor pascale şi se prăznuieşte cu o săptămână înainte de Paşti

    In ziua de Florii este dezlegare la peste.

    Se spune ca asa cum va fi vremea in ziua de Florii, asa va fi si in ziua de Paste.

    In seara de Florii incep slujbele deniilor, care vor continua in saptamana Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineata tinute seara. Aducand lumina diminetii in intunericul serii, ele au rolul de a-l pregati pe crestin sa treaca de la intunericul pacatului la lumina credintei.

 

Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19) si anume:  intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor, si apoi a  Învierii Sale din morţi.

    Floriile  sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.

     La aceasta sarbatoare se intrebuinteaza numai flori de salcie, aceasta fiind copac sfant, ultima care isi leapada frunzele si prima care infrunzeste. Florile salciei se numesc  matisoare, matisori sau motanasi. Crengutele inflorite ale salciilor se sfintesc la biserica, apoi fiecare participant la slujba merge cu ele acasa si le pun la icoane sau in alt loc din casa ,acestea spunandu-se ca sunt folositoare peste an, pentru vindecarea bolilor sau pentru alungarea ploilor .

Ce  nu  ai  voie  să  faci  înainte  de  Florii

Pentru că aceasta este perioada în care pomii prind putere pentru a rodi, nu trebuie să plantezi pomi înainte de Florii.

 Nu trebuie uitată interdicţia care spune că de Florii să nu te speli pe cap, altfel tot părul îţi va albi peste noapte.

Ce e bine de facut pentru sarbatoarea de Florii

Floriile sunt sarbatorite ca onomastica a tuturor celor care poarta nume de floare.

  Femeile gătesc plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor, la fel ca mama lui Lazăr, din vremea lui Iisus. Este o zi în care se dă de pomană mâncare, în general.

  Şi morţii trebuie cinstiţi în această zi, în multe zone existând obiceiul curăţării mormintelor, al stropirii lor cu apă sfinţită şi al împodobirii lor cu aceleaşi crenguţe sfinţite de salcie.

Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia (25 martie), ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte. Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie): "Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus". (Luca 1, 28-32). E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni. Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Este o biserica catolică modernă, construită pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În incinta acestei biserici se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţtă de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mântuitor. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta. În unele biserici, în această zi, se ajunează până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi care s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte împreună cu toată comunitatea bisericii respective.

 

FEBRUARIE 

SAMBATA 14 FEBRUARIE 2015, SFANTA LITURGHIE ORA 9.30

Mosii de iarna: Traditii şi obiceiuri pentru sambata mortilor

SAMBATA 14 FEBRUARIE 

LUNI -2.02.2015 

În această lună, în ziua a doua, se prăznuieşte Întâmpinarea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când L-a primit dreptul Simeon în braţele sale.Tot în această zi cinstim icoana Maicii Domnului numită "Îmblânzirea inimilor împietrite" sau "Profeţia lui Simeon".Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Agatador.

www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1422853200

 

 

 

In fiecare an, pe 7 ianuarie, sarbatorim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, zi in care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos in Iordan. 

Boboteaza. Aghiasma este apa sfintita de preot in cadrul slujbei Sfestaniei si in ziua de Boboteaza. In functie de slujba savarsita pentru sfintirea acestei ape, aghiasma poate fi de doua feluri: aghiasma mica, atunci cand se savarseste slujba numita "Sfintirea cea mica a apei", si aghiasma mare, cand se savarseste "Sfintirea cea mare a apei", in ziua de Boboteaza, scrie CrestinOrtodox.ro.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: https://www.realitatea.net/boboteaza-ce-po-i-face-cu-apa-sfin-ita-care-nu-se-strica-niciodata_1602416.html#ixzz3NsQBwWoy

 

Acest mare eveniment va avea loc la

              FuN Hardt Familien- u. Nachbarschaftszentrum  ,

       Antiber Straße 17, 73525 Schwäbisch Gmünd, Germania     

unde toti cei prezenti se vor indestula din traditionalele bucate romanesti pregatite cu multa daruire de catre o parte din gospodinele parohiei. 

 

    FuN Hardt Familien- u. Nachbarschaftszentrum  ,

 

             FuN Hardt Familien- u. Nachbarschaftszentrum  ,   

      Antiber Straße 17, 73525 Schwäbisch Gmünd, Germania